Riscurile sarcinii dupa avort

Femeile care au suferit un singur avort spontan pot avea apoi o sarcina normala. Insa ele au riscuri mai mari sa sufere complicatii in sarcinile viitoare, arata studiile. Autorii studiului au declarat ca aceste femei ar trebui monitorizate la fel de mult ca femeile care au avut avorturi spontane repetate.







Un nou studiu asupra efectelor unui prim avort spontan

Aceste concluzii au decurs din studiul efectuat la Universitatea din Aberdeen, UK, primul de acest tip care sa evalueze impactul unui prim avort spontan asupra sarcinilor viitoare. Femeile aflate in aceasta situatie au avut un risc de 3,3 ori mai mare de preeclampsie si de 1,5 ori mai mare de a avea un bebelus prematur.

Citeste si : Preeclampsia si sarcina !

Autorii studiului au declarat ca aceste femei ar trebui monitorizate la fel de mult ca femeile care au avut avorturi spontane repetate.

Cercetarile anterioare se concentrasera asupra consecintelor a trei sau mai multe avorturi spontane (avorturi spontane repetate), desi la majoritatea femeilor, este mai probabil sa fi existat un singur avort spontan.

Consecinte


Desi la majoritatea femeilor aceste riscuri sunt mici, supravegherea obstetrica marita ar trebui sa nu fie limitata la femeile care au avut mai multe avorturi spontane.


Fata de femeile care au avut o prima sarcina normala, femeile care au avut un avort spontan au avut un risc de 1,7 ori mai mare de iminenta de avort spontan, caz in care au avut simptomele insa nu au ajuns sa piarda sarcina.

De asemenea, ele au avut un risc de 1,3 ori mai mare de sangerare dupa 24 de saptamani la sarcinile urmatoare.
Studiul efectuat pe peste 33 de mii de femei, publicat in British Journal of Obstetrics and Gynaecology, a descoperit si ca femeile care avusesera un avort spontan aveau un risc de doua ori mai mare de travaliu indus si de aproape sase ori mai mare de a avea o nastere vaginala asistata de instrumente, cum ar fi prin folosirea forcepsului.

Nasterile inainte de termen dupa 34 de saptamani au fost de 1,6 ori mai frecvente, iar greutatea sub normal (mai mica de 2500 g) a fost de 1,6 ori mai frecventa.

O veste buna: nu sunt motive de ingrijorare

Cercetatorii spun ca un singur avort spontan a marit riscul de complicatii ale sarcinii la sarcinile urmatoare fata de femeile care au avut o prima sarcina fara probleme. Desi la majoritatea femeilor aceste riscuri sunt mici, supravegherea obstetrica marita nu trebuie limitata la femeile care au avut mai multe avorturi spontane.

Este totusi important ca femeile sa fie constiente de existenta riscurilor, insa nu trebuie sa se alarmeze de rezultatele studiului.
Femeile care au avut un avort spontan pot avea o sarcina normala. Daca prima sarcina a avut complicatii li se poate oferi monitorizare si tratamente pentru a imbunatati rezultatele.

Descoperirile acestui studiu sunt utile profesionistilor care asista femeile insarcinate. Ele ofera o idee asupra complicatiilor care pot aparea ca rezultat al unui avort spontan. Acest lucru va ajuta medicii sa se ocupe mai bine de sarcinile viitoare.
Unul dintre factorii care nu au fost evaluati in cadrul studiului a fost intervalul dintre avortul spontan si urmatoarea sarcina.
Acest aspect este important deoarece multe dintre studiile precedente au aratat ca un interval mai mic de sase luni intre avortul spontan si sarcina urmatoare mareste substantial riscul de complicatii ale sarcinii, iar riscul nu ar atinge minimul decat dupa 18 luni sau doi ani.

Cercetatorii au aratat ca una din cinci sarcini se termina cu un avort spontan in primele trei luni de sarcina, iar una dintre 100 de femei are avorturi spontane repetate. 

Ametelile in timpul sarcinii!

Esti insarcinata si iti fuge pamantul de sub picioare cateodata? Nu te panica. Ameteala sau senzatia de lesin sunt simptome normale in timpul sarcinii. Sunt mai frecvente in primul trimestru, dar pot persista in tot timpul sarcinii. Afla in continuare ce sta la baza ametelii in timpul sarcinii si care sunt remediile disponibile pentru a preveni ameteala in timpul sarcinii!





Ce anume cauzeaza ametelile in timpul sarcinii?

Principala cauza a ametelilor este cresterea nivelului hormonilor, ceea ce duce la relaxarea si largirea vaselor de sange. Acest lucru ajuta la cresterea fluxului de sange catre bebelus, dar incetineste curgerea sangelui prin vasele dumneavoastra de sange. Asta face ca tensiunea sa va fie mai scazuta decat de obicei, ceea ce reduce fluxul de sange catre creier, cauzand temporar ameteala.

Ameteala mai este cauzata de nivelul scazut al zaharului din sange, pe masura ce corpul se adapteaza schimbarilor de metabolism.

Femeile care au anemie sau vene varicoase sunt mai expuse ametelilor decat celelalte femei.



In timpul celui de-al doilea trimestru de sarcina, ameteala poate fi cauzata de cresterea presiunii uterului asupra vaselor de sange.

Ameteala se poate produce si mai tarziu in timpul sarcinii daca stati pe spate, lucru care permite bebelusului din burtica sa apese pe vena cava (o vena mare care transporta sangele din partea inferioara a corpului catre inima).

Care sunt remediile disponibile pentru a preveni ameteala din timpul sarcinii?

Sunt mai multe lucruri pe care le puteti face pentru a reduce nivelul ametelii pe care o simtiti. Iata niste sugestii:

Evitati sa stati in picioare pe perioade indelungate. 
Daca trebuie neaparat sa stati in picioare, aveti grija sa miscati picioarele cat mai frecvent pentru a stimula circulatia

• Ridicati-va incet din pat dupa ce ati stat intinsa sau in sezut.
  Acelasi lucru este valabil si este foarte important atunci cand iesiti din cada.
• Mancati regulat. Evitati perioadele lungi dintre mese; este mai bine sa luati gustari de-a lungul zilei.
• Evitati baile sau dusurile fierbinti
• Evitati sa stati intinsa pe spate dupa ce treceti de jumatatea celui de-al doilea trimestru de sarcina
• Purtati haine largi si confortabile, care nu stanjenesc circulatia

Ce trebuie facut daca aveti stari de lesin in timpul sarcinii?

Sunt cateva lucruri pe care le puteti face pentru a atenua senzatia de lesin. Este un lucru obisnuit sa simtiti ca se apropie lesinul in timpul sarcinii, deci aveti grija.

Iata cateva sfaturi:

• Evitati sa va ridicati repede dupa ce ati stat in sezut sau ati stat intinsa. Aceasta este o cauza frecventa a ametelilor, a senzatiei de „cap greu” si starii de lesin.
• Daca aveti senzatie de lesin, incercati urmatoarele lucruri:
  o Asezati-va sau intindeti-va si lasati capul in jos
  o Respirati adanc
  o Desfaceti hainele stranse
  o Deschideti ferestrele si mergeti la fereastra sau intr-un loc unde circula aerul
• Mancati alimente bogate in fier

Cand anume trebuie sa contactati medicul din cauza ametelilor?

Este necesar sa contactati medicul imediat daca ameteala este insotita de sangerare vaginala si/sau de dureri abdominale. Poate fi un semn de sarcina ectopica, placenta inserata jos, sau desprindere de placenta.

De asemenea, trebuie sa contactati imediat medicul in cazul in care aveti ameteli persistente sau ameteli insotite de vedere incetosata, dureri de cap, sau palpitatii; poate fi un simptom al anemiei severe sau al altor boli ce pot avea un efect negativ asupra sarcinii.

Sarcina extrauterina(ectopica) si semnele ei!

Sarcina extrauterina (ectopica). semne alarmante pe care orice gravida trebuie sa le stie

Cele mai multe sarcini evolueaza normal si ajung la termen. Totusi, 2 cazuri din 1.000 sunt sarcini extrauterine (ectopice). Asta inseamna ca ovulul fertilizat s-a implantat in afara uterului, de cele mai multe ori intr-unul din tuburile falopiene.

Sarcinile ectopice nu sunt niciodata duse la capat, pentru ca embrionul nu poate sa se dezvolte in conditii normale in afara uterului, in lipsa nutientilor necesari pentru crestere.

O sarcina extrauterina pune in pericol si sanatatea ta, pentru ca poate sa duca la ruperea tesuturilor si organelor interne, ceea ce duce la aparitia unor hemoragii.

Care sunt semnele?

O sarcina extrauterina debuteaza de obicei cu aceleasi simptome ca o sarcina normala: lipsaciclului menstrual, greata, sani durerosi, oboseala.

Totusi, sunt cateva semne care trebuie sa te puna pe ganduri si sa te trimita la medic, mai ales daca apar in primele saptamani de sarcina:
• sangerari vaginale;
• dureri/crampe in zona inferioara a abdomenului.

Sunt si cazuri in care o sarcina extrauterina da semne alarmante abia dupa mai multe luni. In acest caz, embrionul s-a dezvotat deja si a ajuns sa rupa tubul falopian. Ar trebui sa te nelinistesti daca ai:
• sangerari vaginale;
• dureri puternice/ascutite in zona pelvina, abdomen, umeri sau ceafa;
• ameteli;
• dureri de cap.

In cazul in care este supectata o sarcina extrauterina, medicul va pune diagnosticul final dupa mai multe investigatii, printre care o ecografie si teste de sange. Sarcina extrauterina nu poate fi dusa la termen, asa ca doctorul va recomanda intreruperea ei.

Sarcina extrauterina nu afecteaza fertilitatea

Daca sarcina ectopica este descoperita la timp, organismul tau nu va fi afectat si va putea duce o alta sarcina la termen. Chiar si in cazul in care unul din tuburile falopiene a avut de suferit, viitoarea sarcina nu va fi una cu probleme.

Daca sarcina extrauterina afecteaza ambele tuburi, poti apela la fertilizarea in vitro pentru a ramane insarcinata.

Cum poti sa previi o sarcina extrauterina?

Nu toate sarcinile ectopice pot fi preintampinate, dar sunt cateva lucruri pe care le poti face pentru a evita cat mai mult o astfel de situatie.

Trateaza la timp orice inflamatie sau infectie in zona genitala, pentru ca acestea sunt principalii factori care pot favoriza o sarcina extrauternia. Mergi la doctor la primele simptome si nu astepta sa se agraveze.

Argumente pro si contra !

Anticonceptionalele sunt una dintre cele mai populare metode contraceptive. Potrivit unui studiu realizat recent de compania GfK Romania, 95% dintre romance folosesc anticonceptionalele ca metoda de contraceptie. Totusi, specialistii atrag atentia ca pilulele contraceptive sunt administrate de majoritatea femeilor din proprie initiativa, fara sa faca un consult sau analize, iar acest lucru le poate afecta grav sanatatea, ducand chiar la infertilitate. Parerile raman insa impartite. Iata cateva argumente pro si contra administrarii anticonceptionalelor:

Argumente pro

Anticonceptionalele regleaza ciclul menstrual

De cele mai multe ori, femeile incep sa ia anticonceptionale, la sfatul medicului, pentru a regla un ciclu menstrual neregulat, pentru a reduce sangerarea sau pentru a elimina durerile premenstruale.

Anticonceptionalele reduc riscul afectiunilor maligne

Potrivit studiilor recente, pilulele contraceptive pot proteja organismul de numeroase tipuri de cancer, precum cel ovarian, la san sau cel uterin, deoarece anticonceptionalele stimuleaza in mod natural ovarele, iar progesteronul pe care il contin are mai multe beneficii asupra organismului decat estrogenul. Rezultatele unor studii recente au aratat ca anticonceptionalele protejeaza organismul de cancerul uterin chiar si la 15 ani dupa incetarea administrarii acestor pilule.

Anticonceptionalele stimuleaza memoria

Cercetatorii sustin, de asemenea, ca femeile care iau pilule contraceptive au o memorie mai buna decat cele care nu le utilizeaza.

Acest lucru s-ar datora faptului ca pilulele reduc nivelul de estrogen si progesteron, hormoni care au legatura cu emisfera stanga a creierului. Astfel, acest proces le-ar ajuta pe femeile care iau anticonceptionale sa memoreze logic si mult mai bine anumite intamplari.

Argumente contra

Anticonceptionalele cresc riscul de tromboza

Pilulele contraceptive cresc riscul de tromboza, adica formarea unui cheag de sange in venele profunde ale membrelor inferioare. De asemenea, potrivit unui studiu realizat de curand, la femeile care iau anticonceptionale poate aparea si embolia pulmonara, ca o complicatie a trombozei.

Aceasta afectiune poate aparea cel mai frecvent in cazul femeilor fumatoare. Indicat este ca persoanele care au trecut de varsta de 35 de ani si iau pilule contraceptive sa renunte la fumat.

Anticonceptionalele ingrasa

In anumite cazuri, pilulele contraceptive pot creste apetitul, de aceea la multe dintre persoane pot aparea fluctuatii de greutatea.

Anticonceptionalele nu te feresc de bolile cu transmitere sexuala

Pilulele contraceptive ajuta la reglarea hormonala si te feresc de o sarcina nedorita, insa ele nu te pot feri si de bolile cu transmitere sexuala, a caror incidenta a crescut din ce in ce mai mult in ultimii ani.

Anticonceptionale , riscuri si beneficii

Mai mult de 100 de milioane de femei din intreaga lume folosesc pilula contraceptiva. Dar foarte rar, aceasta are efecte secundare grave. Cu toate acestea, informatii recente cu privire la siguranta pilulei sunt remarcabil mai bune. 

Potrivit unui un raport important recent utilizatoarele pilulei contraceptive au o reducere de 12 la suta sa dezvolte cancer. A fost dovedit ca pilula are si anumite avantaje majore pentru sanatate: ea reduce, de obicei, durerile in perioada menstruatiei, scurteaza perioada menstruatiei, dar si reduce cantitatea. 

Nu exista nici o indoiala ca pilula contraceptiva poate provoca uneori probleme grave, cum ar fi: tromboza venoasa profunda (TVP) sau coagularea (acest lucru este acum considerat a fi putin mai frecvent la femeile care iau pilule care contin desogestrel progestogenii si gestoden) si accidente vasculare cerebrale.

Din fericire, aceste evenimente sunt rare. Dar ele sunt mult mai probabile sa se intample daca persoanele au anumiti "factori de risc", precum:

esti fumatoare;

ai un istoric in familie de tromboza sau alte boli similare (de exemplu, daca mama ta a suferit un atac de cord sau o tromboza venoasa profunda); 

suferi de diabet zaharat fiind supraponderala; 

ai hipertensiune arteriala; 

ai un nivel al colesterolului ridicat (hipercolesterolemie);

ai antecedente de flebita (inflamatia venelor) sau tromboflebita fiind imobilizata o perioada de timp (mai ales daca ai suferit o interventie chirurgicala).

Varicele

Multe persoane cred ca nu poti lua pilule contraceptive, daca ai varice. Acest lucru nu este adevarat.

Cu toate acestea, in ultimii ani a devenit evident ca problemele grave cu varicele sunt o contraindicatie pentru administrarea pilulelor contraceptive. Dar, daca ai doar vene varicoase usoare si superficiale, este destul de probabil ca medicul tau sa iti prescrie o pilula cu doze mici pentru tine - cu conditia sa nu prezinti alti factori de risc.

Factori genetici

Este clar ca anumite anomalii de coagulare a sangelui care sunt in multe familii te fac mult mai susceptibile la coagulare. Cel mai cunoscut dintre acestea este factorul V Leiden. Daca ai acest lucru, iti sugeram sa recurgi la o alta forma de contraceptie.

Sindromul Hughes 

In ultimii ani, a devenit evident faptul ca o multime de femei au ceea ce se numeste sindromul Hughes (sindrom anti-fosfolipidic sau APLS). Aceasta tulburare de coagulare le predispune la coagularea grava a sangelui. Daca ai sindromul Hughe, nu trebuie sa iei pilule contraceptive. 

Migrene

In prima parte a acestui secol, cercetarile au aratat ca femeile care au migrene severe si folosesc contraceptive orale prezinta un risc inacceptabil sa faca un accident vascular cerebral. In cazul in care ai migrene poti folosi pilula "cu prudenta". Dar daca ai migrene foarte mari ar trebui sa eviti contraceptivele orale, cu totul.

Indiferent daca ai sau nu migrene, daca prezinti simptome, cum ar fi dureri de cap severe, tulburari oculare, senzatie de amorteala, paralizie, surditate, dificultati de vorbire si le ai in timp ce folosesti contraceptive orale, ar trebui sa incetezi tratamentul imediat, si sa te adresezi medicului tau pentru a cere sa vorbesti cu un expert in neurologie. Din fericire, astfel de evenimente alarmante sunt rare.

Pilula nu creste riscul anumitor tipuri de cancer, dar scade riscul altora. Orice crestere a riscului de cancer de la pilule va inceta odata ce incetezi pastilele. 

- Cancerul la san  

- Cancerul ovarian

- Cancerul de col uterin

- Cancerul intestinal

Cancer de san

O analiza mai mare a studiilor efectuata in toata lumea in privinta contraceptivelor orale, precum si riscul de cancer mamar, arata ca femeile care iau pilula au o usoara crestere, dar semnificativa a riscului de cancer de san. Dar tot studiile arata ca riscul incepe sa scada odata ce este incetat acest tratament si 10 ani dupa ce ai incetat riscul de cancer de san revine la normal.

Medicii nu cred ca utilizarea pilulei este posibil sa modifice dimensiunea riscului la femeile care au rude apropiate cu cancer de san. Dar nu exista dovezi care sa spuna ca modul in care pilula ar putea afecta riscul de cancer mamar la cei cu un istoric familial.

Daca ai o istorie in problemele de san, cum ar fi noduli benigni, de asemenea, ar trebui sa fii foarte precauta. Se crede ca estrogenul din pilula  poate determina un risc crescut. Deci, ar fi mai bine sa iei un brand de pastila care sa aiba un numar de estrogen mai mic. 

Cancerul de col uterin

Au fost facute niste cercetari care indica faptul ca utilizarea pilulei creste riscul cancerului de col uterin. Imaginea este confuza, deoarece femeile care iau contraceptive orale sunt mai susceptibile de a fi active sexual. Si poate ca nu folosesc de fiecare data si alte metode contraceptive, precum prezervativul, astfel incat acestea sunt mai expuse riscului de a lua HPV, care este un factor de risc cunoscut pentru cancerul de col uterin.

In general, cercetarea sugereaza ca, luand chiar in considerare acesti factori, utilizarea contraceptivelor orale este independent legata de un risc crescut de cancer de col uterin. 

Cancerul ovarian

Pilula contraceptiva te protejeaza impotriva cancerului ovarian. Acest lucru este deosebit de important daca ai cazuri de cancer ovarian in familia ta. Protectia vine de la hormonii pe care pilula ii suprima, care stimuleaza in mod natural ovarele. Se pare ca cu cat iei mai mult pastile, cu atat etse mai mic risc imbolnavirii de cancer ovarian.

Cancerul de uter

Pilula, de asemenea, protejeaza impotriva cancerului de uter. Acest lucru este posibil datorita progesteronului, care ajuta aici, mai degraba decat de estrogenul. Cercetarile sugereaza ca protectia impotriva cancerului de uter dureaza cel putin 15 ani dupa ce incetezi sa mai iei contraceptive orale. 

Cancerul intestinal

Un studiu publicat in 2007 arata ca pilula de asemenea poate proteja impotriva cancerului intestinal. In general, probele de cercetare sugereaza ca femeile care au luat pilula prezinta un risc de 20% mai mic de cancer intestinal. Dar ai nevoie de mai multe cercetari pentru a fi sigura.

Pilule contraceptive interfereaza cu modul in care femeile isi aduc aminte anumite informatii, potrivit unui studiu. Expertii spun ca femeile care iau anticonceptionale orale tind sa-si aminteasca diferite aspecte ale unui incident decat cele cu cicluri menstruale naturale.

Prin schimbarea echilibrului hormonal al unei femei, pilula modifica modul in care ea isi aminteste anumite informatii. Cele care au luat astfel de pastile sunt mai putin capabile sa isi aminteasca detaliile unui eveniment, dar in schimb isi pot stapani mult mai bine emotiile. 

Pilula actioneaza prin reducerea estrogenului si progesteronului pentru a preveni o sarcina. Aceste produse chimice ale "emisferei stangi a creierului", au o mare legatura cu capacitatea femeilor de a-si aminti evenimentele in mod logic, potrivit neurobiologilor care a lucrat la acest studiu.

Desi pilula nu aduce prejudicii memoriei, inseamna ca evenimentele sunt memorate intr-un mod diferit. Expertii de la Universitatea din California, Irvine, au analizat modul in care femeile care au luat pilula isi aduc aminte de un accident de masina in comparatie cu cei care nu iau aceste pastile.

Cele care folosesc pilula isi amintesc mai clar evenimentul traumatic - un baiat a fost implicat, iar medicii i-au refacut ambele picioare. Cele care nu folosesc pilula isi amintesc mai multe detalii - cum ar fi un hidrant de langa masina.

Sarcina

Lista informatii sarcina pe luni: 

• 12 Semne ca esti insarcinata!
• Prima luna de sarcina
• Luna a 2-a de sarcina
• Luna a 3-a de sarcina
• Luna a 4-a de sarcina
• Luna a 5-a de sarcina
• Luna a 6-a de sarcina
• Luna a 7-a de sarcina
• Luna a 8-a de sarcina
• Luna a 9-a de sarcina

Varicela ,riscurile sarcinii si ale gravidei!

Riscurile sarcinii dupa un avort!

Preeclampsia si sarcina

Alimentatia si sarcina!

Sarcina extrauterina(ectopica)

Sarcina extrauterina(ectopica) si semnele ei!

Sarcina Toxica!

Probleme serioase ce pot afecta sarcina!

Sarcina si neplacerile acesteia!

Sexul in timpul sarcinii!

ANEMIA in timpul sarcinii!

Program Afiliere!

Ai un blog sau un site si doresti sa te afiliezi cu pagina noastra?

Pentru o afiliere reusita este vitala  respectarea urmatoarele cerinte:

• Spatiu rezervat banner-ului nostru!
• Incorporarea banner-ului nostru!

Tot ce ai de facut este sa trimiti un formular cu informatiile cerute catre adresa de e-mail : dannielladann@yahoo.ro

1. Nume site/blog - Respectiv adresa web!
2. Banner pentru site-ul / blogul tau (care va fi incorporat in blogul nostru)!
3. Domeniul de activitate al site-ului/blogului!
4. Numar telefon contact!
5. Statistica aproximativa de vizitatori /zi a blogului/siteului dumneavoastra!

Preeclampsia si sarcina

Preeclampsia este o problema foarte comuna asociata cu sarcina. Preeclampsia se produce cand tensiunea sangvina a femeii creste si afecteaza sapte procente din toate sarcinile din lume. Printre simptomele preeclampsiei se numara: durerea de cap (Cefalee), incetosarea vederii, umflarea fetei sau a mainilor, crestere rapida in greutate, durere in partea de sus-dreapta a abdomenului, urinare mai rara decat normal. 

Medicii sunt intrebati adesea despre o problema foarte comuna asociata cu sarcina, numita preeclampsie, numita candva toxemie.

Preeclampsia se produce cand tensiunea sangvina a femeii creste si afecteaza sapte procente din toate sarcinile din lume. Cel mai adesea afecteaza mamele aflate la primul copil (primiparele) si femeile insarcinate cu gemeni sau cele care au sarcini multiple.

Printre femeile cu cel mai ridicat risc de preeclampsie se afla:

• Cele care au in familie antecedente de preeclampsie
• Cele care au tensiunea ridicata de mul timp sau boli de rinichi
• Femeile afectate de diabetul de sarcina
• Femeile care au boli autoimune (lupus sistemic si alte boli)

Cum se trateaza preeclamsia?

Preeclampsia este o problema suparatoare pentru obstetricieni. Multi cercetatori de valoare si-au dedicat munca de o viata pentru gasirea unui tratament al acestei boli, din cauza pericolelor potentiale pe care le prezinta pentru mama si bebelus.

In tari ca Statele Unite, aceasta boala este diagnosticata si tratata prompt, in timp ce in tarile lumii a treia poate sa nu fie recunoscuta inainte de a afecta grav sanatatea mamei si a copilului.

Care sunt semnele preeclampsiei?

Cand medicul discuta cu parintii despre preeclampsie, incepe prin a descrie cel mai comun semn al bolii: o crestere a tensiunii sangelui. In anumite cazuri,tensiunea de 130/80 poate reprezenta indicatorul preeclampsiei, in timp ce alte cazuri pot sa nu fie diagnosticate decat cand tensiunea atinge valori mult mai ridicate.

Motivul acestei variatii este ca fiecare femeie are propria tensiune a sangelui. Unele femei au tensiunea 90/60. Pentru ele, tensiunea de 130/80 reprezinta o schimbare semnificativa.

Prin contrast, daca tensiunea la inceputul sarcinii ar fi 130/80, atunci trebuie ajustat nivelul tensiunii la care apare suspiciunea de preeclampsie.

Mai simplu spus, daca maxima creste cu 30 sau minima creste cu 15 peste valorile de baza, este cazul de a lua in vedere un diagnostic de preeclampsie.

Cand apare preeclampsia?

In general, preeclampsia este o boala care se manifesta in a doua jumatate a sarcinii, mai ales in ultimele saptamani inainte de termen.

La un mic numar de paciente, mai ales la cele cu factori de risc (cei prezentati anterior), poate incepe mult mai devreme.

Care sunt simptomele preeclampsiei?

Printre simptomele preeclampsiei sunt:

• Cefalee
• Incetosarea vederii
• Umflarea fetei sau a mainilor
• Crestere rapida in greutate
• Durere in partea de sus-dreapta a abdomenului
• Urinare mai rara decat normal

Multe dintre aceste simptome sunt asociate si cu sarcinile normale. Pentru a pune corect diagnosticul, medicul trebuie sa aiba in vedere toate datele despre pacienta, nu sa se bazeze doar pe aceste cateva simptome.

Exista teste de laborator pentru stabilirea diagnosticului de preeclampsie?

Daca medicul suspecteaza ca o pacienta are preeclampsie, recomanda o serie de teste de sange, printre care o hemoleucograma (inclusiv determinarea numarului de trombocite din sange) si analize ale ficatului si rinichilor. Daca numarul trombocitelor (celulele responsabile de coagularea sangelui) este mai mic sau rezultatele altor analize sunt anormale, aceste rezultate ajuta la stabilirea unui diagnostic. In plus, medicul recomanda analize de urina pentru a determina daca are urme de proteine. Acesta este un alt test rapid care ajuta la diagnosticarea bolii.

Daca am avut preeclampsie la prima sarcina, voi avea si la sarcina urmatoare?

Zece procente dintre femei au preeclampsie si la una dintre urmatoarele sarcini. Probabilitatea de reaparitie a preeclampsiei creste la femeile cu factori ridicati de risc (cei prezentati in introducere).

Exista vreun mod de a preveni preeclampsia?

In acest moment, nu. Cu niste ani in urma, medicii credeau ca aspirina pentru copii poate preveni aparitia preeclampsiei. Din pacate, s-a dovedit ca medicamentul nu este eficient si cei mai multi medici au incetat sa o foloseasca in acest scop.

Exista consecinte pe termen lung ale preeclampsiei?

Nu. Totusi, zece la suta dintre pacientele cu preeclampsie au tensiunea ridicata timp de cateva saptamani dupa nastere, iar unele dintre ele necesita tratament cu medicamente. Totusi, daca ati avut preeclampsia nu inseamna neaparat ca veti avea tensiunea ridicata ulterior in viata.

Diferite grade de preeclampsie

Iata cum diferentiaza medicii diferitele tipuri de preeclampsie, aspect important inainte de stabilirea si inceperea tratamentului.
Preeclampsia severa este caracterizata de cel putin unul dintre simptomele:

• Tensiunea de 160/110
• Cantitati mari de proteine in urina
• Incetosarea vederii si cefalee
• Dureri in zona de sus-dreapta a abdomenului
• Urinare redusa
• Numar mic de trombocite in sange
• Valori ridicate ale analizelor de ficat

Preeclampsia usoara este caracterizata prin:

Tensiune care nu depaseste 160/110
Edeme (umflare) medii ale fetei sau mainilor
Reflexe acute
Cantitati mici sau moderate de proteine in urina

In realitate, distinctia intre cele doua tipuri de preeclampsie nu este chiar atat de neta. O femeie poate avea o cantitate semnificativa de proteine in urina si o tensiune sangvina ridicata la limita normalului. In diagnosticare sunt implicati multi factori, iar sarcina medicului este de a discerne semnele si simptomele pentru a determina ce se intampla cu mama si cu bebelusul.

Studii de caz despre preeclampsie

In continuare sunt prezentate are niste cazuri reale din practica medicala care ajuta la sublinierea diagnosticului si a optiunilor de tratament disponibile pentru preeclampsia severa si cea usoara.

Preeclampsie severa
Aceasta era prima sarcina a lui M.C. Mai avea opt saptamani pana la termen cand a venit la medic pentru o consultatie. Medicul s-a alarmat imediat ce a vazut-o. Luase aproape 5 kg intr-o saptamana, avea tensiunea 150/105 si analizele indicau o cantitate semnificativa de proteine in urina. M.C. a spus ca avusese dureri de cap in ultimele zile si ca se simtea rau.
Diagnosticul de eclampsie a devenit probabil, desi tensiunea nu ajunsese la valoarea 160/110. A fost internata in spital, unde testele de laborator au confirmat suspiciunea medicului. Trombocitele (care previn prin coagulare pierderea sangelui) aveau un nivel foarte scazut, iar valorile analizelor de ficat erau ridicate moderat.)
In aceasta situatie, nu era nici un dubiu asupra a ce era de facut. Si mama si bebelusul erau in pericol. M.C. putea face crize. Ar putea avea o hemoragie puternica din cauza nivelului scazut al trombocitelor. Intre timp, bebelusul traia intr-un mediu ostil din cauza tensiunii ridicate a mamei. Fluxul de sange catre bebelus avea un nivel redus, ceea ce insemna ca la el ajungeau mai putin oxigen si mai putina hrana. Aceasta situatie ii putea fi fatala bebelusului daca ramanea netratata.

Dupa un tuseu vaginal, medicul a descoperit ca M.C. nu era pregatita pentru travaliu, iar inducerea cu succes a travaliului ar necesita multe ore. Din cauza riscului de hemoragie, cezariana era calea cea mai sigura si mai rapida de rezolvare a problemei. Inainte de nastere, M.C. a facut tratament cu sulfat de magneziu pentru a preveni crizele, iar nasterea a avut loc prin cezariana.
Preeclampsia lui M.C. s-a rezolvat in urmatoarele zile, iar analizele ei au revenit la normal. Bebelusul a ramas in spital cateva saptamani, apoi a mers acasa. Si mama si copilul sunt bine acum.

Acest caz reprezinta un exemplu dramatic de preeclampsie severa. Nu toate cazurile sunt la fel de complicate si nici nu necesita intotdeauna operatia cezariana. Vom examina in continuare acelasi caz, dar cu simptome usor diferite.
M.C. are aceleasi simptome, dar nivelul trombocitelor este numai putin sub normal. In acest caz, riscul de hemoragie nu mai este atat de mare. Ea poate suporta o inducere a travaliului cu ajutorul medicamentului numit pitocina (oxitocina) si poate naste vaginal. Bebelusul tot va avea nevoie de ingrijire suplimentara in spital si preeclampsia lui M.C. se va rezolva in acelasi mod ca si in cazul operatiei cezariene.


Preeclampsie usoara
In formele usoare, tratamentul poate fi mai conservator, in functie de situatie. Daca tensiunea pacientei creste, iar termenul este aproape, medicul va opta probabil pentru inducerea nasterii. Daca mai sunt multe saptamani pana la termen, tratamentul va consta din odihna si monitorizarea atenta a sarcinii. Cazul urmator ilustreaza aceasta situatie:
L.M. mai avea sapte saptamani pana la termen cand tensiunea ei a ajuns la 145/95. Analizele au indicat o cantitate mica de proteine in urina, iar in ultimele saptamani ea a luat in greutate cam 2,5 kg. Nu avea alte semne de preeclampsie. Rezultatele analizelor de sange erau normale. I s-a recomandat o ecografie pentru a verifica cresterea copilului, precum si monitorizarea inimii copilului pentru a verifica daca bebelusul primea destul oxigen. Toate testele au indicat o crestere normala a copilului.
Medicul i-a recomandat lui L.M. odihna la pat si a continuat sa o supravegheze cu atentie in saptamanile urmatoare, repetand multe dintre aceste teste. Cand mai avea patru saptamani pana la termen, tensiunea ei a inceput sa creasca si analizele au aratat o cantitate mai mare de proteine in urina. Era momentul potrivit sa nasca. I-au fost administrate magneziu pentru a preveni crizele si pitocina pentru a initia travaliul.

L.M. a nascut o fiica sanatoasa de 2700 g, cu care a plecat acasa de la maternitate chiar in a doua zi dupa ce a nascut. (In Romania, copiii sub 3000 g la nastere sunt considerati subponderali si de obicei sunt externati dupa ce ating greutatea de 3000 g .)

Acest caz ilustreaza conceptul de abordare conservatoare. Monitorizarea atenta este un plan acceptabil de management in cazul preeclampsiei usoare, insa este un plan slab in cazul preeclampsiei severe.

Varicela si riscul pentru gravide si sarcina

Varicela si riscul pentru gravide si sarcina

Medicii primesc foarte des intrebari relative la riscul expunerii unei gravide la varicela sau la virusul Zoster. De altfel, varicela sau Zona Zoster sunt infectii comune iar riscul expunerii unei gravide este destul de ridicat. Problemele apar doar in anumite momente. In primul rand, daca ati avut varicela inainte, nu exista nici un risc pentru copil. Riscurile pentru copil sunt importante in urmatoarele doua situatii, si numai daca mama face varicela - iata pe larg sfatul medicilor !



Sfatul Colegiului Medicilor

Daca ai avut varicela, esti imuna si este extrem de putin probabil sa faci boala din nou anticorpii tai te vor proteja si pe tine si pe bebelusul pe care il porti.


Daca nu esti sigura ca ai avut varicela, ar trebui sa discuti imediat cu medicul. Numai el poate stabili care sunt riscurile, stabilind prin analize daca ai anticorpii varicelei.


Femeile insarcinate care au fost expuse in mod semnificativ la varicela si care nu au facut deja boala pot fi protejate daca li se administreaza un preparat cu anticorpi numit imunoglobulina varicela-zoster (varicella-zoster immune globulin VZIG).


Acesta trebuie administrat in 96 de ore de la expunere cu cat este administrat mai curand, cu atat poate fi mai eficient.

Motivul acestei precautii este ca femeia insarcinata se poate imbolnavi foarte rau din cauza varicelei, iar daca este infectata in primul trimestru sau la inceputul celui de al doilea trimestru de sarcina, uneori este posibil ca bebelusul sa aiba probleme pe termen lung.

Mai mult despre riscul infectarii cu varicela al unei femei insarcinate



Varicela este o infectie comuna si multe gravide vin in contact cu copii care sufera de aceasta boala. Problemele apar doar in anumite momente. In primul rand, daca ati avut varicela inainte, nu exista nici un risc pentru copil.

In orice caz, chiar daca nu va amintiti sa fi avut varicela, este foarte posibil sa fi avut o infectie asimptomatica si sa fiti protejat. Daca exista insa dubii, ar trebui sa consultati un medic pentru a se face analize de sange, pentru a vedea daca exista imunitate. Riscurile pentru copil sunt importante in urmatoarele doua situatii, si numai daca mama face varicela :


Inainte de saptamana 20 risc de sindrom de varicela afectand copilul. Aceasta situatie este destul de rara. Pana in saptamana 14 riscul este de aproximativ 0.4%, in timp ce intre saptamanile 14-20 este de 2%. Daca femeia are tratament cu imunoglobuline dupa ce a fost expusa, riscul este probabil mai mic.
eruptia mamei se dezvolta in intervalul cu o saptamana inainte de nastere pana la o luna dupa. Este nevoie de aproximativ o saptamana pentru ca anticorpii materni sa treaca la copil, asa ca daca acesta se naste inainte de aceasta perioada, copilul este supus unui risc crescut de infectie severa dupa nastere

In perioada din saptamana 20 si pana la termen, nu exista risc pentru copil. Imunoglobulinele constituie o forma de tratament cu anticorpi care pot reduce riscul sindromului de varicela si care trebuie administrate la 10 zile dupa atacul initial.

Probleme serioase care pot afecta sarcina

Infectii virale, boli cu transmitere sexuala,  infectii non-virale, toxoplasmoza ... iata cateva din pericolele care ameninta sarcina. Iata pe larg, despre probleme serioase care pot afecta sarcina.

Infectiile virale

Infectiile cauzate de virusi sunt dificil de tratat si pot ameninta grav bebelusul din burtica. Cititi neaparat pe larg: Infectii (posibile) in timpul sarcinii

Rubeola (pojarul german). Rubeola in timpul sarcinii poate provoca daune grave bebelusului aflat in dezvoltare. Daca rubeola apare in primele 8-12 saptamani de sarcina, sunt sanse de 50-80 la suta ca bebelusul sa aiba  la nastere niste defecte foarte grave ca retardul mental, orbire, surzenie si boli de inima.

Avortul spontan si nasterea copilului mort sunt alte posibile consecinte. Aproape o treime dintre bebelusii ale caror mame au avut rubeola in timpul sarcinii mor in urmatoarele 4 luni dupa nastere. Intreruperea sarcinii este adesea luata in considerare de mamele insarcinate care fac rubeola. Vaccinarile impuse de constientizarea pericoulului au redus dramatic numarul bebelusilor afectati de boala in faza uterina.  Mai cititi si: Rubeola si sarcina

Cand trebuie sa contactati medicul

Daca neplacerile tipice ale sarcinii devin grave si aveti simptome tulburatoare precum cele din lista urmatoare, estr un semn ca ceva nu este in regula. Nu ezitati sa sunati medicul daca aveti  vreunul dintre aceste semne.

-Vederea incetosata
-Frisoane; febra mai mare decat 38°
-Cheaguri sau portiuni de tesut in scurgerile vaginale
-Crampe sau dureri abdominale
-Greata si voma extreme
-Lesin
-Dureri de cap frecvente sau severe
-Scurgere intermitenta sau continua de lichid limpede din vagin
-Dureri de sale sau de spate
-Dureri sau arsuri la urinare
-Pete pe chilot sau sangerare
-Umflarea fetei sau a degetelor
-Sete neobisnuit de mare

La sfarsitul sarcinii, ar trebui sa contactati medicul la simptomele uratoare:

-Contractii frecvente si regulate inainte de 36 de saptamani
-Lipsa miscarilor fetale timp de 8-10 ore
-Daca remarcati o eruptie cutanata, febra mica, ganglioni umfalti si simptome de raceala, ati putea avea rubeola. Un test de sange va poate spune daca aveti boala si daca infectia este recenta. Imunoglobulina va reduce efectele virusuluidaca decideti sa continuati sarcina. Orice femeie care nu a avut vreodata rubeola sau nu a fost vaccinata impotriva bolii  un grup care in SUA include circa 10-15 procente dintre femeile insarcinate trebuie sa se vaccineze cel putin cu cateva luni inainte sa ramana insarcinata.

Varicela. Varicela sau varsatul de vant poate juca un rol important in declansarea prematura a travaliului si in aparitia defectelor din nastere. Dacasunteti insarcinata si nu ati mai avut varicela, ar trebui sa faceti o injectie cu imunoglobulina varicelei. Daca faceti boala la sfarsitul sarcinii si o aveti in timpul travaliului, cand ii poate fi fataa bebelusului, medicul ii poate face fetusului prin placenta o injectie cu imunoglobulina varicelei.  Cititi pe larg despre varicela:Varicela sau varsatul de vant

Folosirea DES

Intre 1941 si 1971, multe femei care aveau antecedente de avort spontan, nasteri premature, sangerari moderate in timpul sarcinii sau diabet au luat un medicament numit diethlystilbestrol (DES). Ani dupa aceea, cercetarile au aratat ca aceste femei au avut un risc marit de cancer la san, iar fiicele lor aveau un risc marit de avort spontan, sarcina ectopica si nastere prematura  printre alte probleme.  Daca mama dumneavosatra a luat DES cand era insarcinata cu dumneavoastra si poate ar trebui sa verificati toate informatiile disponibile daca nu sunteti sigura aveti grija  sa discutati despre asta cu ginecologul, de preferat inainte sa ramaneti insarcinata.

Bolile transmisibile sexual

Daca faceti o boala transmisibila sexual in timpul sarcinii, trebuie sa primiti imediat tratament. Daca observati cel mai mic semn al unei astfel de boli inainte de conceptie, mergeti imediat la medic, spre a preveni orice posibil risc asupra bebelusului.

Sifilisul. Fara tratament, mama poate transmite sifilisul copilului care se dezvolta timp de 4 ani  dupa contractarea bolii. Bebelusul poate avea diformitati grave si sechele ireversibile ale creierului, sau poate chiar muri din cauza bolii. Din fericire, sifilisul raspunde bine la penicilina si alte antibiotice.

Chlamydia. Infectia vaginala, durerile in timpul actului sexual si senzatia generala de scurgere vaginala sugereaza o posibila infectie cu chlamydia. Daca infectia este prezenta in timpul sarcinii, chlamydia duce la riscuri de 10 ori mai mari de nastere prematura, avort sau nasterea copilului mort. Un bebelus nascut pe cale vaginaa poate lua virusul si contracta boli ale ochilor (conjunctivita) la cateva zile dupa nastere; medicii trateaza cu succes boala cu antibiotice si unguente locale. Eritromicina este cel mai sigur tratament cu antibiotice al chlamydiei in timpul sarcinii.

Gonoreea. O femeie care are gonoree in timpul sarcinii poate intra in travaliu inainte de termen; bebelusul poate sa nu creasca asa cum trebuie si poate face conjunctivita la 2-7 zile dupa nastere. Penicilina sau antibioticele ajuta la prevenirea acestor probleme.

Citomegalovirusul (CMV). In Statele Unite, de exemplu, CMV este cea mai frecventa infectie virala a uterului. Simptomele sunt similare celor ale mononucleozei: apatie si stare generala de epuisare. Daca este contractata in stadiile incipiente ale sarcinii, CMV poate provoca sangerare si boli ale ficatului la mama, putand fi un motiv pentru intreruperea sarcinii. Simptomele prezentei virusului la bebelus pot sa nu apara imediat. Un copil care are CMV poate avea dificultati de auz, dizabilitati de invasare si o tendinta de a contracta infectii in primii doi ani de viata.

Herpesul genital. Bebelusii care se nasc din mamem care au leziuni herpetice active in zona vaginului pot contracta boala direct din aceste leziuni. Daca testele de laborator confirma infectia, mama poate folosi acyclovir (Zovirax) pentru a reduce sansele de infectii fetale. Infectia cu herpes in timpul sarcinii mareste riscul de avort spontan si de nastere prematura. Un copil a carui mama este infectata cu herpes genital poate creste lent sau poate chiar muri. Medicii recomanda uneori nasterea prin cezariana pentru a evita contactul copilului cu leziunile. Desi nu exista tratament pentru herpes, poate disparea pentru perioade lungi de timp. Daca stiti ca ati avut herpes, sau credeti ca este posibil sa aveti boala, aveti grija sa iscutati cu medicul despre asta astfel ca sa puteti face un test, mai ales spre finalul sarcinii.

Infectia cu HIV si SIDA. Bebelusii ale caror mame au avut rezultat pozitiv la testul virusului imunodeficientei dobandite (HIV), care provoaca SIDA, au sanse intre 25-30 la suta de a face infectia in timpul sarcinii. Boala extrema si moartea prematura sunt de obicei inevitabile, desi azidotimidina (AZT) a dat rezultate promitatoare in privinta protejarii nou-nascutilor impotriva infectiei cu HIV a mamelor lor.

Infectiile non-viraleInfectiile bacteriene sunt mai usor de tratat decat cele virale.

Infectiile tractului urinar. Intre 2 si 10 procente din femeile insarcinate au infectii ale tractului urinar. Cele mai multe nici macar nu-si dau seama de asta pana primesc rezultatele testelor de laborator. Unul dintre motivele pentru care medicii recomanda de obicei femeilor insarcinate analize de urina incepand de la primele consultatii este interesul lor de a trata o posibila infectie urinara cat maicurand posibil.

Infectiile vezicii (cistita), cel ami comun tip de infectie urinara, apar la cea maimare parte a femeilor (chiar si la unii barbati si copii). Probabilitatea de a face cistita creste in timpul sarcinii si este deosebit de puternica la femeile care aumai avut infectii urinare. Schimbarile in sistemul imunitar produse in timpul sarcinii pot fi unul dintre motivele acetui risc crecut. De asemenea, bebelusul aflat in crestere poate face ca uterul sa apese vezica, impeidcand golirea ei completa si creand un mediu favorabil inmultirii bacteriilor.

Infectia se poate raspandi de la vezica in sus spre uretere catre rinichi. Periculoase si dureroase in sine, infectiile rinichilor pot duce la nastere prematura. Medicii trateaza femeile insarcinate cu penicilina de obicei ampicilinasau amoxicilina si cefalosporine. Desi bebelusul nu poate lua o infectie urinara de la mama, predispozitia spre asemenea infectii poate fi ereditara. Cititi pe larg:  Infectiile tractului urinar in timpul sarcinii

Toxoplasmoza. Bebelusii care contracteaza aceasta boala parazitara intre momentul conceptiei si 24 de saptamani tind sa se nasca mici si au riscul de a face boli de ficat, convulsii, orbire, anomalii ale creierului si retard mental. Deoarece organismele toxoplasmozei traiesc de obicei in carnea cruda sau incomplet preparata termic si sunt trasportati in fecalele de pisica, femeile insarcinate ar trebui sa manance numai carne bine facuta si trebuie sa evite sa schimbe ele ladita pisicii. Cititi pe larg: Toxoplasmoza si sarcina

Hepatita (inflamarea ficatului). Riscul pentru bebelus este grav atunci cand mama are hepatita cronica B sau C. Hepatita A, care necesita de asemenea tratament, are mai putine efecte secundare periculoase in timpul sarcinii. Pentru a evita hepatita neonatala, medicul va administra bebelusului imunoglobulina hepatitei B si il va vaccina imediat dupa nastere. Toti cei care fac parte din personalul medical trebuie sa se vaccineze inainte de a incerca sa conceapa un copil. Mama este testata si ea pentru detectarea hepatitei B in timpul sarcinii.